Picatura de ciocolata…calda, umeda, aproape umeda, abia perceptibila, catifelata. Nu are puterea sa cada, sa se prelinga, desi ar vrea sa cuprinda in bratele sale urma trupului vibrand…Ar vrea sa strige, ar vrea sa guste, ar vrea sa se piarda, sa fie prima si ultima clipa a vietii sale de picatura, insa o viata plina, agitata, vibranda…dar se anina, suspendata in timp, spatiu si caldura unui corp…
Patratica de ciocolata…atingand suav, aproape moale, eretic, starnind buzele…sta agatata, catifelata, aninata, imprastiindu-si parfumul unic catre cealalta pereche de buze, care ii asculta chemarea, vine si o sacrifica, topind-o in caldura atingerii celor patru buze. Ea se supune devenind liant erotic intre energiile si atingerea unor “noi”.
Parfum de ciocolata…aninat in carliontul de la baza gatului tau, care ma cheama si ma indeamna sa-l eliberez. Vrea, la fel ca mine sa te cuprinda, sa te atinga, sa te framante, sa te parcurga, sa se piarda in tine si aroma ta – de ciocolata, ori poate de vanilie? Mi se lipeste de maini, de nari, de buze, de simturi, de fiecare receptor, de mine, de noi; ma bantuie, ma alearga, ma parcurge, ma vrea, ma vrea sa te vreau. Precum o picatura de ciocolata…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu