Prea tarziu

Si poate ca n-am fost acolo cand trebuia
Poate ca n-avea rost sa ne certam asa
E tarziu sa-ti vorbesc
Dar eu inca te mai iubesc

CÂND MAREA...

Când marea turbează de valuri împinsă

Şi-şi scutură coama de spume şi vânt,

Când nori-alung ziua din lumea cea plânsă,

Când tunete cânt;

Atunci printre nouri, prin vânt şi prin unde

O rază de aur se toarce uşor

Şi-n fundul sălbatec al mărei pătrunde

Prin vânt şi prin nor.

Ce caută raza din ceruri venită,

Din galbena steauă ce-aleargă prin cer,

Ce caută-n mare, în noaptea-i cernită

Und-razele pier?

În fundul cel umed al mărei turbate,

În lumea-i noptoasă, în sânu-i de-amar,

Luceşte o steauă în piatră schimbată,

În mărgăritar.

E-amantul a stelei ce palidă trece

Şi-aruncă prin nori a ei rază de nea,

E-amantul căzut dintre stele, ce rece

În mare murea.

remember

that the thing that makes us peacefull and happy is staying true to ourselves.

Asumare

Este foarte dificil sa ai curajul sa fii tu insuti si sa te privesti - de unul singur - in toata splendoarea dezamagirii. Si sa intelegi ca, oricat de providentiala ti-ar parea intalnirea unui om, oricat de puternica e sau a ramas emotia dintre voi, realitatea se schimba. Iar lucrurile omenesti sunt, pe cat de frumoase si tumultoase, pe atat de trecatoare.

de ce eu?

pentru ca intelegi. pentru ca esti o combinatie de sensibilitate, masculinitate ascunsa in jocuri si ai un rafinament al simtirii. pentru imaginatie.

Thinking of her

Memories of her...
Those lyrics, oh...

It’s your beauty that betrays you 
Your smile gives you away. 
Cause you’re made of strength and mercy 
And my soul is yours to save 
I know this much is true 
When my world was dark and blue 
I know the only one who rescued me was you 

Close your eyes 
Let me tell you all the reasons why 
You’re never going to have to cry 
Because you’re one of a kind 
Yeah, here’s to you 
The one that always pulls us through 
You always do what you got to do, baby 
Because you’re one of a kind. 

Nefericire

Asta simti tu.
Ma gandesc uneori ca n-ai fi stiut sa fii altfel nici daca ai fi stiut cu siguranta ca sunt iubirea vietii tale. Nici daca m-ai fi avut acolo, langa mana ta, langa tine in pat, nici daca mi-ai fi simtit respiratia pe pielea ta. Pentru ca de fapt n-ai fi fost sigura. Pentru ca ai fi gasit ceva sa nu fie bine, un minus de-al meu pe care sa-l amintesti.

Ma gandesc ca esti nefericita. Si ca si asta, la fel ca singuratatea, e o chestiune de alegere. Alegi sa respingi pe cineva mai degraba decat sa va ajuti. Sau pur si simplu sa-i fii.

Nici eu nu sunt fericit. Pentru ca stiu ca uneori te gandesti.
Insa mai stiu si ca nu mai am putere.

should I?

I know you’re out of my league
But that won’t scare me away oh no
You’ve carried on so long
You couldn’t stop if you tried it
You’ve built your wall so high
That no one could climb it
But i’m gonna try
 Should I?

pieces don't fit

You pulled me under,
If I had to give in.
Such a beautiful myth,
That's breaking my skin.
Well I'll hide all the bruises, I'll hide all the damage that's done.
But I show how I'm feeling until all the feeling has gone.

loialitate

sau cum ai intors spatele si ai plecat.
da,

as putea

femeie, as putea sa ma indragostesc nebuneste de tine. chiar nu poti lasa deoparte toate prostiile astea, toate orgoliile, toate nebuniile si sa fii tu, pur si simplu tu? as vrea sa ma invat cu tine. as vrea sa te vad zambind linistita. as vrea sa-ti impletesc codite si zambete, si arome de lotus. as vrea sa te invat linistea. calmul. echilibrul. sa fim noi..

Rasarit si Apus

Si ai plecat ca sa te minti
Ploi reci mi-ai prins in ochi cuminti
Oglinda nu poti s-o privesti
De teama sa nu ma gasesti.




Hei hei, nici nu mai stim ce-ar mai fi de spus,
suntem doi straini...

...

Moi je t'offrirai

Des perles de pluie

Venues de pays

Où il ne pleut pas

Je creuserai la terre

Jusqu'après ma mort

Pour couvrir ton corps

D'or et de lumière

Je ferai un domaine

Où l'amour sera roi

Où l'amour sera loi

Où tu seras reine.


Mais ne me quitte pas.

the job and the lines

when your job makes everything clear.
now, too bad my job is to read between the lines.

tell me why

and tell me where
our love slipped away.

because days go by...

alerg...

ca sa uit de strangerea pe care o am pe sira spinarii.
ca sa nu mai bag in seama strangerea de stomac si toate exploziile interioare care m-ar indemna sa fac ceva ce nu ma reprezinta.
ca sa imi obosesc si mintea, si trupul ca sa uit.
de vorbe, de ganduri, de senzatii.
 degeaba.
 

Sofer, copilot, relatii...

Relatiile sau povestile dintre doi oameni, o ea si un el, sunt de doua feluri: cele in care conduce ea si cele in care conduce el. Rareori se inteleg sa conduca pe rand.
Noi. O poveste care a inceput cu tine la carma. Tu ai decis liniile, traseul, tu ai decis cadenta. Apoi, la un moment dat, ai fost ca un sofer de raliu, care la 200 de km/ora ia mainile de pe volan si se asteapta ca eu, cel care incercam sa dibuiesc harta si drumul, sa trec la volan, sa pastrez viteza si sa iau curbele cum trebuie, ca sa nu ne rasturnam. Sunt omul liniilor si curbelor fine. Sunt omul care nu se teme de responsabilitati atunci cand apuca sa si le asume. Sunt soferul care poate fi un copilot fin, care citeste harta fara greseala, atata timp cat linia din mintea si sufletul lui este clara. Pot fi pilotul fara nici o problema. Insa nu dupa ce sunt pus la colt sau dupa ce am inghetat. Ajuta-ma sa tin linia dreapta, sa iau curba lin, relaxat. Pentru ca iubesc sa conduc. Eu, la volan – I am quite a vision.

vreau la mare

sa am in nari miros de mare si de trup scaldat in valuri si raze de soare nisip pe piele si in par si miros de piele cu apa de mare si nisip pe ea apus si rasarit si plimbari pe faleza. despre facut dragoste in adiere de vant de mare intr-o camera scaldata de luna nu mai spun nimic.

Pandora

Incearca sa nu mai speri. Doar sa fii. Poate ca acum e randul ei sa te convinga ca nu trebuia sa plece de langa tine. Si, daca nu o va face, inseamna doar ca e randul tau... sa cunosti pe altcineva. Stii, iubirea nu trebuie sa fie o tragedie. Si nici lipsa ei, la un moment dat.

Privind prin...

Fiecare cuvant pe care-l scrie lasa urma ca a unei unghii trecute peste pielea mea. Fiecare litera pe care o aseaza pe foaia dintre noi ma face sa mangai fructe rotunde, asa cum o faceam si alta data. Si sa ma intreb daca... Mi s-a parut ca o zaresc in sala regala a Covent Garden, atunci cand ridicasem privirea semet, in incercarea de a ascunde umezeala ochilor. Am dat cu ochii de cineva care ii semana, cu privirea usor timida, usor pierduta, usor emotionata, usor fericita, zambind. Alaturi de un el. Se poate sa ma fi inselat si sa fi fost o plasmuire a imaginatiei mele. Ar fi fost ceva sa-i fi spus pe nume sa vad daca raspunde. Insa atunci cand as fi fost poate tentat sa o fac a fost ceva ce m-a facut sa-mi privesc mainile. In dreapta aveam biletele si programul, primite de la cea care-mi tinea mana stanga stransa intr-a ei. Am inghitit adanc, nu o pot rani, asa ca mi-am alungat gandul. Ma obsedeaza cumva privirea aceea plina de atatea lucruri amestecate. Oare? Incerc sa-mi imaginez privirea mea. Nici nu stiu daca vreau sa reusesc. Nu mai conteaza. Oare e a doua oara cand ne aflam in aceeasi camera si nu ne vedem? Ce e mai trist? Sa priveasca prin tine sau sa fie cu altcineva?